de dimineaţă
plouai
cu boabe de lumină
şi ploaia caldă
pe ramul meu de gând
ţi-o aşezai.
In zori m-ai mângâiat
cu stropi de rouă
şi-n raze de lumină
m-ai ademenit
şi sufletu-mi pustiu
l-ai imbrăcat
cu amintirea ta senină.
In adieri de vânt
şi dor de păpădii,
sub dezmierdarea dulce
a ploii de flori albe,
sărută-mi ochii
grei de plâns
şi fă-mi din lacrimi salbe…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Multumiri tuturor celor care trec pe aici!