luni, 13 mai 2013

Uneori iubirea dureaza, alteori doare...

Azi rad cu ochii, plang cu sufletul si-n mine ploua amintiri... si cat as vrea sa te chem, sa fii aici cu mine, sa-mi sprijin sufletul de tine, sa-ti spun ca nu te-am uitat, sa-mi citesti zambetul din ochi si sa opresti ploaia rece ce-mi curge in suflet... As vrea sa-ti spun ca nimic nu s-a schimbat, totul e la fel ca in ziua in care mi-ai scris pe suflet o poveste de iubire, poveste ce-a ramas inchisa intre copertele sufletului si nimeni nu o va citi, doar eu citesc fila cu fila si lacrimi reci iti deseneaza chipul printre randuri ...lacrimi ....atat de multe lacrimi .... Oare vor invata vreodata ochii mei sa nu mai planga?

5 comentarii:

  1. http://www.youtube.com/watch?v=Q3Kvu6Kgp88

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc!..."Non, je ne regrette rien
      Ni le bien qu'on m'a fait
      Ni le mal; tout ça m'est bien égal!"

      Ștergere
  2. Raporteaza-te la Dumnezeu,nu cata la el vesnicia din tine...nu ai sa o gasesti!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vesnicia e in fiecare din noi!

      Ștergere
    2. Veșnic,...efemer...intre ele nu-i decăt un pas! Omul este efemer, dar lasă urme după el..., cât de mici sau mari sunt aceste urme cine poate cântări? Să nu uităm că, efemeri putem fi numai temporar şi că, poate, există o întoarcere.

      Ștergere

Multumiri tuturor celor care trec pe aici!