Mӑ iartӑ, Doamne, cӑ am indrӑznit sӑ sper,
C-am ridicat prea des privirea cӑtre cer,
Ṣi c-am furat adeseori din soare
Ba raze calde, ba sӑgeti ucigӑtoare
Mӑ iartӑ c-am fost om si c-am rӑbdat,
C-adesea cu durerea m-am culcat,
C-am rȃs cȃnd sufletu-mi era furtunӑ,
C-am plȃns atunci cȃnd era vreme bunӑ.
Mӑ iartӑ azi cӑ ieri am strȃns sub pleoape
Toți norii toamnei ce i-am transformat in ape,
In ape tulburi, adȃnci si sӑrate
Ṣi le—am vӑrsat pe toate, Doamne, toate…
S.C
.
Rugile nu ti se implinesc totdeauna, dar totdeauna te implinesc.
RăspundețiȘtergereŞtiu: toate sunt o-ndurerare,
RăspundețiȘtergerePrin viaţă trecem în neştire,
Dar mângâierea e-n iubire,
De-ar fi restriştea cât de mare,
Şi înălţarea e-n iertare.
(Al.Macedonski)