Există iubire veşnică?

Plecăm în viaţă cu aripile larg întinse. Este uşor să visezi când eşti la început de drum şi  toate oportunităţile sunt de partea ta. Este frumos să descoperi atatea lucruri pe care incă nu le ştii, deşi ti le doreşti. Eşti uimit de ce poţi simţi pentru cineva. O magie specială invăluie aceste descoperiri şi, de aceea, majoritatea dintre noi ne aducem aminte de primul sarut, de primul dans, prima oară când am făcut dragoste…Dar oare aceasta magie există cu adevărat sau o creăm noi mental imaginându-ne ceea ce am dori să fie şi  modelând acele momente dupa şabloanele pe care ni le-am făcut? Dacă ea există, de ce nu se repetă de fiecare dată când avem parte de acestea? Când şablonul format se indepartează de ceea ce ne arata realitatea, începem să iubim altfel sau pur şi  simplu iubim mai putin? Se spune, şi  se şi observă, că pasiunea scade o dată cu vârsta. Oare pasiunea este dată, în mare parte, generaţiei tinere? Nu mai putem fi pasionali după ani de zile de iubire sau obosim să fim aşa? Sau poate ne dorim să o inlocuim cu altceva? Pe măsură ce trăim lângă un om, mai simţim fiecare apropiere, fiecare strângere de mână şi  fiecare cuvant frumos ca la început? Putem scăpa de rutina de zi cu zi şi de plictiseala ce se instalează într-o relaţie? De asta ramâne valabilă expresia „luna de miere“, după care uităm să ne înfioram şi pierdem farmecul aparte al inceputului unei iubiri, sau al inceputului iubirii în viaţă. Suntem noi de vină sau cel de lângă noi nu este persoana potrivită? Ne complacem într-o relaţie care merge bine şi nu avem curajul s-o refuzăm, pentru a căuta acea iubire care ne face să ne simţim fantastic? Fiecare îşi va da răspunsurile pe care are curajul să şi  le dea. Dar, într-un fel, fiecare va şti cu siguranţă că există undeva cineva lângă care şi ultimul sărut va fi la fel de intens ca şi primul…