joi, 4 iulie 2013

Dragoste adevarata

“A fost o dimineaţă aglomerată,era aproximativ 8:30 când un domn în vârstă,având aproximativ 80 de ani,venise la medic pentru a i se scoate firele suturii din degetul mare,spunând că se grăbeşte,că are programare pentru ora 9.I-am oferit un loc pe scaun măsurându-i semnele vitale,ştiind că mai avea de aşteptat cel puţin o ora până să-l poată vedea doctorul.
L-am observat privindu-şi ceasul şi am hotărât că atunci când nu voi fi ocupată cu alt pacient să vin să-i evaluez rana.Cum rana era aproape vindecată am vorbit cu unul dintre medici spunând că voi lua cele necesare scoţându-i firele.
În timp ce aveam grijă de rana lui l-am întrebat dacă el a cerut programarea pentru ora aceea şi el mi-a spus că nu,dar că se grăbeşte să ajungă în centrul de recuperare unde era internată soţia lui, să servească micul dejun cu ea.L-am întrebat de starea sănătăţii a doamnei şi mi-a spus că era bolnavă de Alzheimer .
Terminându-i de tratat rana l-am întrebat dacă ea se va îngrijora dacă el va întârzia,el spunându-mi că nu-l mai recunoaşte de 5 ani,boală afectându-i grav memoria. Atunci surprinsă l-am întrebat:
“Şi încă mergi în fiecare dimineaţă chiar dacă ea nu ştie cine eşti?”
Mi-a zâmbit şi prinzându-mă uşor de mâna îmi spuse: “Ea nu mă mai cunoaşte,dar eu încă ştiu cine este ea”
Abia mi-am putut opri lacrimile,pielea infiorandu-mi-se pe mâini,spunându-mi că asta e dragostea pe care o doresc în viaţă mea .Am povestit asta de atâtea ori, dar de fiecare dată mi se face pielea de găină”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Multumiri tuturor celor care trec pe aici!