marți, 2 aprilie 2013

”Anii trec foarte repede, dar zilele trec infiorator de greu” Mihail Sebastian


Atunci cand mi-e cumplit de dor de tine, te caut printre amintiri si nu gasesc decat un gol, un gol imens in care ochii mintii mele scormonesc dupa trasaturile chipului tau pe care nu reusesc sa le recompuna! Probabil ca nimeni nu va intelege niciodata ce simt, nici macat tu! Ma simt goala si singura, chiar inconjurata de oameni! Desi sunt o luptatoare, am ajuns sa ma consolez cu gandul ca asa a fost scris si ca aceasta este crucea mea, pe care trebuie s-o port, in liniste, cu resemnare. Si totusi, in gand, nu incetez sa ma intreb:”de ce?”, “ce greseli de neiertat am comis?”. Nu mai vreau decat sa traiesc ziua in care sa-mi pot raspunde la intrebari…

2 comentarii:

  1. Cand nu vei mai astepta nimic, iti vei gasi linistea!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Intodeauna asteptam ceva, nu neaparat de la altii, uneori de la noi!

      Ștergere

Multumiri tuturor celor care trec pe aici!