miercuri, 27 februarie 2013

Fara cuvinte...

Umbrele se ascund in intunericul noptii, cautandu-ne...
-Tu esti?
Nu-mi raspunzi, si teama mi se imprastie sub piele, cuprinzandu-ma.
-Sunt eu...,ma prezint, ca in fata unui juriu, rusinata de propria existenta ca de o fapta urata.
ma incurajez si imi urnesc picioarele lipite parca de pamant, din lipsa de tine. Ma mir ca, fara a te tine de mana, ma misc. Incet, ma apropii de locul in care te-am simtit ultima oara. Dar nu mai prind decat zgomotul pasilor tai.
Asfaltul mi se urca iar peste glezne. Tintuita, incerc sa te strig, dar cuvintele se lovesc de o umbra. Esti tu, iubind o alta femeie...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Multumiri tuturor celor care trec pe aici!