Ce singură poţi fi
când ţi se strecoara in suflet
presimţirea sfârşitului de toamna,
Când - precum parcul
si tu ai sufletul pustiu,
iar dezolarea
creionează singuratica silueta
a poetului
lunecând parcă aievea
pe clape de frunze sonore
ale imensului pian
care-i noiembrie acum
Bacovia, Bacovia…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Multumiri tuturor celor care trec pe aici!