Afară cerul plânge cu lacrimi ingheţate,
Padurea se imbracă in haine de craiasă
Şi toată lumea parcă se spală de păcate
Şi-i frig la mine-n suflet, deşi e cald in casă.
Iar vin colindătorii, miroase-a sărbătoare,
In brad steluţe roşii şi lumânări s-aprind
Privirea-mi inverzeşte uitându-mă in zare
Şi-o lacrimă pe gene-mi apare surâzând!
Şi râsul şi cu plânsul s-amestecă in mine,
Şi ziua şi cu noaptea s-aduna uneori,
Cuvintele se-neacă in dorul pentru tine,
Aştept să-ti crească aripi, spre mine ca să zbori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Multumiri tuturor celor care trec pe aici!