La geamuri florile nu mai sunt dalbe
Şi cânii latră-afară a pustiu
Pe cer s-aprind iar stelele in salbe
Dar totul pentru mine pare că-i târziu!
E iarnă! Se aud colindatori,
S-apropie-n paşi repezi noaptea dintre ani
Din ochii mei cad lacrimi până-n zori
Şi-i plumb la mine-n suflet in loc de “La multi ani!”
In jurul nostru-i veselie mare,
Dar vreau să fug, să mă ascund, să zbor,
Căci in timpane-mi sună tot mai tare
Atâtea vorbe grele care dor…!
Şi totul –mi pare straniu şi tarziu
In noapte se aprind steluţe albe;
La mine-n suflet e pustiu
Nici florile parcă nu mai sunt dalbe!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Multumiri tuturor celor care trec pe aici!